Comisia Europeană elaborează un proiect prin care fermierii din mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, vor primi despăgubiri.
România ar urma să beneficieze de aproape cea mai mare sumă din bugetul total de aproximativ 50 de milioane de euro, respectiv 11,5 milioane de euro. Aceasta este a doua alocare ca valoare după Polonia.
Conform documentului aflat în lucru la Comisia Europeană, fondurile ar trebui să fie transferate rapid, sprijinul urmând să fie achitat până la data de 30 aprilie 2026.
Iată câți bani primesc fermierii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ce acte trebuie depuse.
APIA începe plata avansurilor din subvențiile agricole
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) începe plata avansului la subvențiile aferente anului 2025 din data de 16 octombrie 2025, conform anunțului făcut de APIA și Ministerul Agriculturii.
Cuantumul plăților directe care intră la plata avansului APIA se regăsește în cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic 2023-2027.
Procentul aprobat de Comisia Europeană pentru avans din plățile directe este de 70% din cuantumul stabilit pentru anul 2025.
Câți bani iau fermierii
Conform Agroinfo, calculul este următorul:
- PD‑01 – BISS (Sprijin de bază pentru venit): 99,27 €/ha în 2025, avans 70% = 69,49 €/ha
- PD‑02 – CRISS (Sprijin redistributiv): 52,08 €/ha, avans 70% = 36,46 €/ha
- PD‑03 – Sprijin tineri fermieri: 48 €/ha, avans 70% = 33,6 €/ha
- PD‑04 – Practici benefice pentru mediu (teren arabil): 56,28 €/ha, avans 70% = 39,4 €/ha; dacă se aplică maxim 73 €/ha, avansul va fi 51 €/ha
- PD‑05 – Agricultură prietenoasă / ferme mici: 100 €/ha, avans 70% = 70 €/ha
- PD‑06 – Înverzirea rândurilor (pom, vie, pepiniere, hamei): 100 €/ha, avans 70% = 70 €/ha
Comisia Europeană a propus un pachet de sprijin de urgență în valoare de 49,8 milioane de euro pentru fermierii din șase state membre UE din sectoarele pomicol și viticol. România primește a doua cea mai mare alocare – 11,5 milioane de euro, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Comisia Europeană a rambursat, oficial, României 1,12 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
„Conform declarației de cheltuieli FEGA, depusă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la Comisia Europeană, la data de 7 ianuarie 2025, fonduri europene reprezentând rambursări din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în valoare de 1,12 miliarde de euro au fost transferate în conturile statului român”, se arată într-un comunicat al instituției.
Această sumă reprezintă contravaloarea fondurilor utilizate din bugetul de stat de APIA, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, pentru acordarea plăților în avans către fermieri pentru Campania 2024 și pentru plăți aferente măsurilor de piață, comerțului extern și promovării produselor agricole.
Citește și: Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii în România
Ce trebuie să facă fermierii
Primăriile din țară anunță că fermierii care au avut culturi agricole ce au avut de suferit de pe urma secetei pot să solicite despăgubiri, dacă sunt înscriși la APIA.
Termenul pentru depunerea actelor este 15 octombrie 2025.
Înștiințările scrise și actele doveditoare (inclusiv CI/CUI solicitant, adeverință APIA) se pot depune pe adresa de email a primăriei, dar și la registratura instituției.
Alte subvenții APIA
În 2025, fermierii din România pot accesa un pachet larg de subvenții prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).
Acestea se acordă atât pe suprafață (hectar), cât și pe cap de animal, fiind completate de noi scheme introduse prin Planul Național Strategic (PNS) 2023–2027.
Pe lângă plățile APIA, fermierii pot beneficia și de alte forme de sprijin din fonduri europene și programe naționale.
Condiții de eligibilitate:
Pentru plățile pe suprafață, fermierii activi trebuie să fie persoană fizică sau juridică care desfășoară activități agricole și nu se încadrează pe lista entităților excluse precum terenuri sportive, aeroporturi, etc.
Ca suprafață minimă eligibilă este 1 hectar – cu parcele de minimum 0,1 ha pentru culturi specializate sau 0,3 ha pentru teren arabil.
Terenul trebuie să fie în proprietate, arendă sau concesiune validă pentru anul în curs.
Terenul trebuie să fie întreținut conform normelor de mediu și bune practici agricole, iar fermierul trebuie să aibă documentația necesară: contracte de arendă, adeverințe, hărți, etc. pe care trebuie să le depună pentru subvenții.
Pe lângă subvențiile APIA, fermierii pot accesa și programe de finanțare prin AFIR (dezvoltare rurală) – granturi nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri, până la 70.000 de euro, pentru modernizarea fermelor mici, până la 50.000 de euro/proiect și investiții în ferme medii și mari.
Se mai pot accesa și ajutoare de stat precum despăgubiri pentru calamități sau ajutoare apicole, dar și scheme de garantare a creditelor pentru accesarea capitalului de lucru.
Ce face UE pentru tinerii fermieri
Statele membre ale UE trebuie să aloce o sumă echivalentă cu cel puțin 3% din bugetul lor destinat plăților directe pentru sprijinirea tinerilor fermieri. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor pentru înființarea unei afaceri agricole pentru tineri fermieri (doar 50% din sprijinul relevant pentru investiții va fi considerat pentru atingerea acestui obiectiv).
CISYF ( Complementary Income Support for Young Farmers – Sprijin complementar pentru venitul tinerilor fermieri) este o schemă voluntară în cadrul plăților directe, care oferă sprijin suplimentar pentru venit tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată și care au dreptul la sprijinul de bază pentru venit. Sprijinul se acordă sub formă de plată anuală pe hectar eligibil sau ca sumă fixă anuală.
Politici naționale
Factorii naționali pot influența reînnoirea generațiilor (de exemplu, accesul la teren și legislația privind succesiunea). Statele membre UE trebuie să analizeze modul în care politicile naționale (inclusiv schemele de reducere a impozitelor, sistemele de pensii pentru fermieri, schemele de împrumut, măsurile de reglementare privind închirierea, cumpărarea sau moștenirea terenurilor) interacționează cu intervențiile și măsurile PAC pentru a asigura coerența tuturor acțiunilor.
În plus, intervențiile de dezvoltare rurală incluse în Planurile Strategice PAC pentru perioada 2023-2027 oferă oportunități suplimentare pentru a sprijini tinerii fermieri:
- Instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri și a afacerilor rurale noi: este un tip de intervenție voluntară a statelor membre UE, finanțată din fondurile de dezvoltare rurală PAC 2023-2027, care urmărește să ofere sprijin imediat pentru începerea activității fermierilor și a afacerilor.
- Scheme de cooperare: în contextul succesiunii fermelor, acestea se aplică în special pentru reînnoirea generațiilor la nivelul fermelor.
- Tinerii fermieri pot beneficia de sprijin pentru investiții și pot crea sau se pot alătura organizațiilor de producători pentru a-și consolida poziția pe piață și situația economică.
Planurile Strategice PAC pentru 2023-2027 pot include, de asemenea, sprijin pentru dezvoltarea afacerilor rurale și consiliere privind modalitățile optime de a începe activitatea agricolă.
Sprijin pentru tinerii fermieri în statele UE
Tinerii fermieri din UE pot solicita sprijin PAC autorităților de gestionare, listate în Planul Strategic PAC național al fiecărei țări. Majoritatea statelor membre UE sprijină reînnoirea generațiilor prin CISYF în cadrul plăților directe și prin apeluri de finanțare din fondurile de dezvoltare rurală.
Planuri Strategice PAC pe țări
Pentru a face zonele rurale atractive pentru tineri, unul dintre obiectivele specifice PAC 2023-2027 încurajează statele membre să promoveze ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea locală în zonele rurale, pentru a crea condiții mai bune de muncă și viață și a preveni exodul tinerilor din mediul rural.
Postează un comentariu