După o vreme capricioasă care a compromis livezi, plantații de legume și culturi de semințe în jumătate din Europa Centrală și de Est, Comisia Europeană anunță un pachet de sprijin de urgență de aproape 50 de milioane de euro pentru fermierii din șase state membre – inclusiv România. Măsura vine pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme și al nevoii urgente de a face agricultura europeană mai rezilientă în fața schimbărilor climatice.
Recolte distruse de un „calendar” meteorologic dat peste cap
Primăvara anului 2025 a început promițător în multe regiuni din Europa Centrală și de Est, cu temperaturi neobișnuit de ridicate în februarie și martie. Însă natura s-a răzbunat rapid. Valuri de frig și episoade de îngheț târziu, urmate de grindină și ploi torențiale, au compromis producția de fructe, legume, nuci și semințe în Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.
Comisia Europeană a adoptat o propunere de mobilizare a 50 de milioane de euro din rezerva agricolă a Uniunii Europene, pentru a sprijini agricultorii grav afectați.
Fondurile vor fi distribuite astfel:
- România: 11,5 milioane €
- Polonia: 14,8 milioane €
- Ungaria: 10,8 milioane €
- Bulgaria: 7,4 milioane €
- Letonia: 4,2 milioane €
- Lituania: 1,1 milioane €
Guvernele naționale pot complementa aceste sume cu până la 200% din fonduri proprii, pentru a acoperi mai eficient pierderile.
România, printre cele mai lovite
Pentru România, anul agricol 2025 a fost marcat de o succesiune de fenomene climatice extreme. După o iarnă blândă, pomii fructiferi au înflorit prematur, iar gerul din martie și aprilie a distrus mugurii și florile. Toate acestea au rezultat pierderi masive în livezile de mere, cireșe, caise și prune, dar și în plantațiile de nuci și arbuști fructiferi.
Sprijinul european este așteptat să ofere o gură de oxigen acestor producători, dar plățile trebuie să se facă rapid.
Statele membre trebuie să efectueze transferurile către beneficiari până la 30 aprilie 2026.
Lanțul pierderilor: de la flori înghețate la piețe goale
Impactul acestor fenomene nu se resimte doar în ferme. Scăderea producției interne de fructe și legume duce la creșteri de prețuri, importuri suplimentare și dezechilibre pe piața locală.
În Polonia, spre exemplu, pagubele produse de grindină și îngheț în culturile de fructe de pădure și castraveți au afectat inclusiv lanțurile de procesare și export, care depind de aceste materii prime.
În Ungaria, aproape toată țara a fost lovită de episoade de îngheț succesiv în aprilie și mai, afectând culturile de caise, gutui și pere. În Letonia și Lituania, ploi torențiale au urmat perioadelor de îngheț, distrugând nu doar livezile, ci și recoltele de mazăre, dovleac și in.
Astfel, Comisia Europeană avertizează că „fermierii trăiesc într-un climat tot mai imprevizibil și riscant”, în care fenomenele extreme se înlănțuie, fără perioade de refacere.
„Mai important ca oricând să ne adaptăm la schimbările climatice”
Comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, a subliniat caracterul urgent al măsurii:
„Evenimentele meteorologice tot mai frecvente și mai extreme, care de data aceasta au afectat fermierii din șase state membre, arată cât de volatilă și incertă a devenit munca în agricultură. Ajutorul de azi va aduce un pic de alinare celor care și-au pierdut culturile și veniturile în acest an. Este mai important ca oricând să atenuăm schimbările climatice, dar și să ne adaptăm la ele.”
Hansen a adăugat că, în timpul unei vizite recente în România și Bulgaria, a văzut proiecte de irigații finanțate din fonduri europene, menite să ajute fermierii să facă față secetei recurente.
Rezervele agricole ale UE – plasa de siguranță pentru fermieri
Rezerva agricolă, parte a Politicii Agricole Comune (PAC 2023–2027), pune la dispoziție cel puțin 450 de milioane € anual pentru intervenții în caz de crize sau evenimente excepționale care afectează producția și distribuția agricolă.
Această rezervă a fost folosită recent și pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă în sudul Europei sau de pierderile provocate de războiul din Ucraina asupra pieței cerealelor.
Pentru perioada următoare, Comisia propune dublarea rezervei de criză în cadrul viitoarei PAC (2028–2034), tocmai pentru a crește reziliența fermierilor europeni și a sectorului agroalimentar în fața volatilității pieței și a riscurilor climatice.
De la reacție la prevenție
Agricultorii europeni au nevoie de sisteme de asigurare extinse, infrastructuri moderne de irigații și sprijin pentru conversia către culturi mai rezistente la variațiile climatice.
În prezent, doar o mică parte dintre fermierii români beneficiază de polițe de asigurare împotriva înghețului sau grindinei. De asemenea, investițiile în irigații rămân limitate, în ciuda fondurilor disponibile prin Planul Strategic PAC.
Comisia Europeană insistă că gestionarea riscurilor climatice trebuie să devină o prioritate permanentă, nu doar o reacție la dezastru.
Concluzie: un nou semnal de alarmă pentru agricultura europeană
Cei 50 de milioane de euro mobilizați de Comisia Europeană nu vor acoperi pierderile uriașe provocate de îngheț și furtuni, dar reprezintă un semnal politic. Bruxelles-ul recunoaște vulnerabilitatea tot mai mare a agriculturii europene în fața schimbărilor climatice.
România, la fel ca vecinii săi, are acum ocazia de a folosi acest sprijin nu doar pentru a repara daunele imediate, ci și pentru a construi o agricultură mai rezilientă și mai inteligentă, pregătită pentru un climat care nu mai respectă niciun calendar.
Postează un comentariu